Taranii la muzeu

Intr-o buna zi Ion si Gheorghe se plictiseau. Da se pliciseau tare. Si ca sa se culturalizeze, si-au luat subele si au mers la Muzeul Irlandez de Arta Moderna. Ca sa fim cinstiti, imboldul maret se datora 10% dorintei de culturalizare si 90% faptului ca intrarea era gratis. Si au mers si au mers si au trecut strazi si au trecut de gara si de garduri si au ajuns in parcul cu pricina. No, si au intrat, bucurosi ca era pietruit pe jos si era cadran solar si deja se vedeau oameni plini garla de cultura.
Si ce au vazut Ion si Gheorghe? De vazut au vazut, dar de amintit isi amintesc acuma patul care facea pisu (When you wet the bed - Miroslav Balka). Care era o instalatie cu un pat care facea pisu. Dupa aia au vazut un sirag de sapunuri (Hanging soap woman - Miroslav Balka 2002), cat sa le ajunga lu Ion si Gheorghe sa-si spele subele toata viata si doua ochiuri de aragaz, care caldura nu dadeau, oricat s-au invartit taranii nostrii pe langa ele (Blue Gas Eyes - Miroslav Balka, 2004). Dupa aceeea au intrat intr-o hruba, unde era un morman de oglinzi de masina sparte, care tare frumos mai luminau pa pareti (Chaos and Dreams Yet to Come - Liam O'Callaghan). Si in afara de asta taranii nu-si mai amintesc decat ca s-au plictisit incapere dupa incapere (nici un nume cunoscut, nici nimica). Pe cand s-au imbarbatat ca amu incepe muzeu, muzeu s-o gatat. Si dupa aia taranii au iesit pe din dos pe la niste pomi (ca la tarani acasa) si s-au ratacit. Asa de tare s-au ratacit (nauciti fiind de atata arta) ca au sfarsit-o in niste boscheti langa calea ferata - fix ca la ei acasa (numa mai putin gunoi).
Si cam asta a fost culturalizarea.

by Maria&Silvana, din seria "Debitari", ianuarie 2008, Dublin.

Delirul Unchiului Benone

Ingrediente: o ceapa mare, rotunda; ciupercile maruntite cu mana, sos Unchul Benone, o farfurioara patrunjel tocat, ulei ochiometric, sare piper cat de mult, paste titirez, bere Guiness Erasmus -donata cu generozitate de uniunea studentilor, o cratita murdara cu bitum pe fund, un burete, un cutit pentru razalit respectivul bitum, detergent de vase pentru degresat untura, un aragaz neaparat electric, un geam, plus curaj, bunavointa si foamete.

*Prepararea acestei retete necesita doua incapabile flamande

1. Se cauta tigaie curata.
2. Se renunta la 1.
3. Se recurge la tigaia grunduita.
4. Se freaca bine.
5. Idem 4.
6. Idem 5.
7. Se striga victorie
8. Se taie ceapa -preferabil in stelute sau elefanti.
9. Se incinge uleiul in punctul 3.
10. Se pune jumatate de ceapa, restul se pune la pastrare intr-o punga in frigider, intonanadu-se invocatia "da Doamne sa nu se strice".
11. Se deschide geamul pentru ochiii asupriti, mari si lacramosi.
12. Se maruntesc ciupercile.
13. Se pun ciupercile peste prajeala.
14. Se fierbe apa, se toarna pastele, bla bla bla - chiar si incapabilele stiu asta.
15. Se pune sosul Benone peste ciuperci, cu patrunjelul tocat, sare si piper din belsug ca in Romania nostra.
16. Se tot pune sos si se tot mesteca pana cand te improasca.
17. Se priveste cu suspiciune. Una dintre incapabile gusta: verdict: e ferbinte. Gusta si a doua incapabila. Confirma verdictul. In rest, nu prea are gust a nimic. Concluzie: mai punem sare.
18. Se ia de pe foc "sosul" si se pune peste paste (orice incapabul stie ca pastele se strecoara, deci nu va faceti iluzii). Din fericire in acest moment geamurile fara perdele ale bucatariei sunt aburite, deci este exclusa posibilitatea unor vecini care crapa de ras.
19. Relaxate, incapabilele isi desfac berea Erasmus (Guiness Draught, 4,2%). Se gusta berea. Are gust de bere blonda, lasata pe masa doua zile. Suspiciunea creste. De aratat arata ca o cacao cu apa...
20. Se mananca mancarea. Care e dulce. Se adauga sare. Iar.
21. Speriata, foamea dispare.
22. Se taie cutia de bere si se scoate din ea o bila de plastic (in sfarsit, pensionarele au cu ce se juca). Plus, daca o plantezi, creste un copac de bere din ea. Din pacate, e bere neagra. Pofta buna!

P.S. Suntem in gradina, plantam bila.

by Maria&Silvana, din seria "Debitari", ianuarie 2008, Dublin.

Ghid indrumator pentru tinerele fete ajunse la varsta maritisului

Orisicare fata ajunsa la o anumita varsta trebuie sa ia aminte si sa deprinda anumite obiceiuri folositoare unei viitoare/posibile sotii iubitoare/gospodine pricepute/desperate housewife/mame grijulii. De exemplu, odata ajunsa intr-o casa noua, ea trebuie sa:
A. Saptamana 1
1. Sa primeneasca incaperea, cumparandu-si intai asternuturi de pat, perina si plapuma si cuvertura (evident de la reduceri).
2. Sa-si bata un cui in perete, sa aiba unde-si anina bugii.
3.Cu mare bagare de seama, sa curete temeinic baia si anume vasul de WC (buda), chiuveta, pardoseala si dusul. Cu aceasta ocazie, se va minuna de chiuveta cu 2 robineti separati si pusi la mare distanta, nu cumva sa se amestece apa clocotita cu turturii de gheata (cum zice si in Biblie, sa fii sau rece sau fierbinte, ca daca esti caldut te scuipa Dumnezeu de pe limba lui).
4. Sa aspire, urcand cu grija aspiratorul la etaj -cu acesta ocazie, gospodina va face si muschi, iara nu prin sala sau alte fitze de fufe in locuri obscure. Ea va aspira covorul de jeguri si-l va peria apoi cu grija si delicatete, gandindu-se in acest timp la posibilitatea maritisului.
5. Dupa ce a terminat de aspirat va deschide geamurile (un test de inteligenta care-i va prinde bine pe viitor).
6. Pentru a fi in pas cu vremurile sale, orice fata trebuie sa ia la rand toate posturile de radio si sa stie toate refrenurile, inclusiv pe cele de la publicitate. Orice barbat va fi impresionat de abilitatile ei de a fredona si de memoria dezvoltata.
B. Saptamana 2
1. Acum se culeg paianjenii pe care nimeni nu i-a observat saptamana trecuta, gospodina fiind prea ocupata cu periatul si maritisul. Evident, nu se culeg toti paianjenii, doar trebuie sa mai ramana ceva de facut si saptamana viitoare.

by Maria&Silvana, din seria "Debitari", ianuarie 2008, Dublin.

Initiam decolarea...

...decolarea Blogului, evident. Suntem deja de o saptamana si trei zile in Dublin si performantele noastre pana acum includ gasirea unei chirii, gatit si un pic de litografie - nu foarte reusita, dar plina de intentii bune...